- scriitór
- s. m. (sil. scri-i-), pl. scriitóri
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
scriitor — SCRIITÓR, OÁRE, scriitori, oare, subst. 1. s.m. şi f. Autor de opere literare. 2. s.m. Funcţionar de cancelarie care copia sau redacta acte, scrisori oficiale etc. ♦ Persoană în slujba domnului sau a unui înalt demnitar de stat, care îndeplinea… … Dicționar Român
pictor — PÍCTOR, pictori, s.m. Artist plastic care se ocupă cu pictura (1). ♦ fig. Scriitor care descrie sugestiv fizicul şi caracterul personajelor, scene din viată, din natură etc. – Din lat. pictor. Trimis de oprocopiuc, 02.02.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
scrib — SCRIB, scribi, s.m. 1. (La vechii egipteni) Funcţionar inferior având atribuţii de contabil şi de copist. 2. Persoană care redacta sau copia acte. 3. Scriitor sau gazetar fără valoare, de obicei aservit unui partid politic. 4. Cărturar la vechii… … Dicționar Român
diac — DIÁC1, dieci, s.m. 1. Scriitor de cancelarie şi slujbaş al vistieriei din ţările române; grămătic, uricar; p. ext. copist. ♦ Cărturar, învăţat. 2. (reg.) Cântăreţ bisericesc. – Din sl. dijakŭ. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
epigon — EPIGÓN, epigoni, s.m. Scriitor (de valoare minoră) care imită mijloacele de expresie specifice unui mare scriitor, unui curent sau unei şcoli literare de prestigiu. ♦ Urmaş, succesor (lipsit de valoare). – Din germ. Epigone, fr. épigone. Trimis… … Dicționar Român
literat — LITERÁT, Ă, literaţi, te, s.m. şi f. Persoană care se ocupă cu literatura; scriitor, literator. – Din lat. litteratus. Trimis de LauraGellner, 24.05.2004. Sursa: DEX 98 LITERÁT s. scriitor, om de litere, (rar) beletrist, condeier, (înv.)… … Dicționar Român
pseudoscriitor — PSEUDOSCRIITÓR s.m. (Liv.) Fals scriitor; pseudoliterat. [< pseudo + scriitor]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN PSEUDOSCRIITÓR s. m. fals scriitor; pseudoliterat. (< pseudo + scriitor) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa … Dicționar Român
stil — STIL, stiluri, s.n. I. 1. Mod specific de exprimare într un anumit domeniu al activităţii omeneşti, pentru anumite scopuri ale comunicării; fel propriu de a se exprima al unei persoane; spec. totalitatea mijloacelor lingvistice pe care le… … Dicționar Român
stilist — STILÍST, Ă, stilişti, ste, s.m. şi f. 1. Scriitor care se distinge prin calitatea stilului său; maestru al stilului. 2. Nume dat credincioşilor unor biserici ortodoxe care mai folosesc calendarul iulian. – Din fr. styliste. Pentru sensul 2, cf. s … Dicționar Român
Moldovan parliamentary election, 1990 — Moldovan parliamentary election 1984 ← 1990 → 1994 … Wikipedia